Celia ft Mohombi – Love 2 Party (Dream Vibers Remix)
Un remix bun la Celia ft Mohombi – Love 2 Party:Listen,enjoy,rate!
Archive for September, 2012
Eduard & Bianca fac o masina sa apara
Venind din partea mea,Eduard si Bianca sunt cel mai bun (daca nu chiar singurul cunoscut,as putea spune) cuplu de pe “piata” magiei.Ei se ocupa cu diverse trucuri/magii/iluzionisme,si sunt mai mult decat talentati.Urmariti si voi aici,si dati share si like:
Daca va place cuplul de iluzionisti,urmariti-i pe :
http://www.facebook.com/eduard.bianca
sau pe
http://magiczone.wordpress.com/
Full carbon Lamborghini Aventador by Mansory
Se ştie că Mansory este un tuner excentric, iar ultima lor creaţie nu se abate de la regulă. În continuare vă prezentăm cel mai agresiv Lamborghini Aventador de până acum.
Cea mai nouă creaţie a tunerului elveţian Mansory nu poate fi trecută cu vederea. Pentru începtut, toată caroseria modelului italian a fost aruncată, fiind înlocuită de una construită în întregime din fibră de carbon. Pe lângă asta, Mansory a mai adăugat praguri modificate şi un eleron, bineînţeles, tot din fibră de carbon.
Compania elveţiană a montat un set de jante ultra-uşoare din … , aţi ghicit, fibră de carbon. Acestea sunt încălţate cu anvelope Pirelli P Zero de dimensiunile 255/30 R20 pe faţă şi 345/25 R21 pe spate. Mansory nu a neglijat motorul V12 de 6,5 litri şi oferă o mărire a puterii de la 691 CP la 744 CP. Modelul italian ajunge acum de la 0 la 100 km/h în doar 2,8 secunde şi se opeşte doar atunci când acul vitezometrului indică valoarea de 355 km/h.
Pe lângă modificările de ordin tehnic şi de la exterior, clienţii pot alege dintr-o varietate de elemente din fibră de carbon şi piele pentru interior. Dacă modelul celor de la Mansory v-a cucerit şi aveţi suficienţi bani, va trebui să vă grăbiţi cu comanda, deoarece se vor fabrica doar şase exemplare.
Sursa Promotor.ro
Top 10 celebrități feminine – Cele mai hot gamerițe
În ziua de azi, foarte multe fete se consideră fane înfocate ale jocurilor video. Fie că sunt înnebunite după Sims, sau se consideră un sniperist profesionist în online-ul din Call of Duty, aceste fete devin extrem de atrăgătoare pentru noi băieții atunci când pun pasiune într-un anume joc. Așadar, cu ajutorul celor de la Complex, să îi dăm bătaie și să urmărim acest Top 10 cu cele mai tari celebrități feminine care sunt gamerițe.
10. Cameron Diaz
Cameron Diaz, actrița de la Hollywood care nu prea mai are nevoie de nicio prezentare, se pare că nu se rezumă în a fi o vedetă doar pe marile ecrane. Cameron joacă World of Warcraft cu un Detheroc, afirmând că folosește numele Hippopotamus (oare de unde i-a venit acest username?).
9. Felicia Day
Felicia Day este cu siguranță o hot geek girl care nu numai că se joacă jocuri video, ea indirect trăiește și prin acestea. Dacă nu mă credeți, aruncați o privire aici, unde veți vedea că Felicia Day este mare fan Dragon Age.
8. Gemma Atkinson
Dat fiind faptul că ea a profesat ca și gamer, britanica Gemma Atkinson (fiica lui Rowan Atkinson aka Mr. Bean) a primit rolul de a fi vocea locotenentului Eva McKenna în popularul joc de real-time strategy, Command and Conquer: Red Alert 3 Uprising. Mulți pot spune astfel că au cunoscut-o..însă doar în joc icon smile Top 10 celebrități feminine Cele mai hot gamerițe
7. Zooey Deschanel
Zooey Deschanel a mărturisit că a fost atât de obsedată de mult îndrăgita serie Legend of Zelda, încât a trebuit să renunțe definitiv la consola Nintendo.
6. Janina Gavankar
Vedeta din True Blood nu doar că afirmă că se joacă jocuri video, ea chiar postează des poze și scrie despre acest lucru pe blogul personal. “Bioshock 2!!!!FINALLY. Free time to game ” și “All I wanna do today is play a video game from start to finish ” sunt doar câteva exemple.
5. Olivia Munn
Olivia Munn a spus odată că ziua ei ideală include un bax de băutură Pabst Blue Ribbon, jucându-se Guitar Hero până la trei dimineața.
4. Jessica Alba
Jessica Alba a afirmat că a crescut jucându-se jocuri clasice precum Bomberman, Pac-Man și Super Mario, înainte să facă mutarea pe Wii, pierzând timpul jucând Wii Sports.
3. Mila Kunis
Mila a recunoscut că petrecea atât de mult timp în MMORPG-ul de succes World of Warcraft, încât a trebuit să renunțe definitiv la acest joc pentru a-și recăpăta din nou viața reală. Iat-o în acest material video cum vorbește despre WoW. Și chiar știe ce vorbește!
2. Rosario Dawson
Rosario Dawson este înnebunită după jocurile pe consolă. În plus, ea a adus o contribuție în industria jocurilor video, vocea ei putând fi auzită la savantul Lily Draw din Syndicate. De asemenea, Rosario Dawson a câștigat în 2006, la Spike TV VGA, premiul Gamer’s Choice “Breakthrough Performance”, pentru rolul de a interpreta vocea lui Tina din Getting Up: Contents Under Pressure.
1. Megan Fox
Megan Fox ar putea fi în joc cu tine. Nu crezi? Aruncă o privire aici și te vei lămuri. Actrița afirmă că e obsedată pur și simplu de Halo. Megan joacă online cel mai mult, iar alți gameri habar nu au cine e.
Care ți se pare cea mai tare tipă dintre cele 10? Căreia să îi punem într-adevăr eticheta de gameriță? Părerea mea este că toate și-au argumentat într-un fel acest statut icon smile Top 10 celebrități feminine Cele mai hot gamerițe
P.S. Aveți grijă să nu vă prindă prietena citind acest articol..
Sursa: Gamersclub.ro
EA este preferata barbatilor: Cantareata din Romania care a fost aleasa CEA MAI FRUMOASA femeie din lume in 2012. FOTO
Antonia este, pentru al doilea an la rand, prima in “Top 100 cele mai frumoase femei din lume”, realizat de FHM Romania.
Cititorii revistei FHM au urcat-o pe Antonia pe prima pozitie a clasamentului. Cantareata a declarat ca nu se astepta la acest titlu si ca multe romance ar fi meritat sa ocupe locul 1 in top.
“Ma asteptam sa fie Madalina Ghenea sau Catrinel Menghia“
, a marturisit Antonia, care a aparut de doua ori pe coperta revistei, scrie Click.
Alte frumuseti din “Top 100” sunt Geanina Ilies, ex-Varga, Roxana Ionescu, Gina Pistol, Raluka, Elena de la Mandinga sau Alexandra Stan.
Revista FHM, in care apar toate cele 100 de femei intrate in top, va putea fi cumparata de vineri.
Sursa: Protv.ro
Hitman: Absolution – asasinul şi măicuţele în drum spre E3
Hitman: Absolution va beneficia de o prezentare extinsă în cadrul târgului E3 2012. Pentru a pregăti terenul, Square Enix şi IO Interactive au lansat un nou trailer al jocului. De această dată, Agentul 47 trebuie să înfrunte un grup de asasine deghizate în măicuţe, trimise de agenţia ISA.
Trailerul a fost realizat de studioul de animatie Visual Works, care are deja în portofoliu alte astfel de materiale video, precum trailerele de debut pentru noul Tomb Raider sau Deus Ex: Human Revolution.
Hitman: Absolution se laudă cu cel mai mare buget de producţie folosit vreodată de un joc realizat în Danemarca. Cei care optează pentru o precomandă a acestui joc vor primi de asemenea Hitman: Sniper Challenge, un mini-game de sine stătător, realizat cu acelaşi motor grafic din Absolution. Deşi a fost deja lansat pe console, Hitman: Sniper Challenge pentru PC va mai întârzia până pe 1 august.
Hitman: Absolution va fi lansat pe 20 noiembrie 2012, pentru PC, Xbox 360 si PlayStation 3.
Sursa: Go4Games.ro
Ipoteză-şoc: la marginea Sistemului Solar se află o planetă de 4 ori cât Terra!
O planetă de 4 ori mai mare decât Pământul s-ar putea afla la marginea sistemului nostru solar, dincolo de Pluto, conform unor cercetări recente. Aflată la o distanţă prea mare pentru a putea fi văzută de telescoapele terestre, planeta nevăzută ar putea avea efecte gravitaţionale asupra obiectelor de gheaţă aflate dincolo de Neptun, explicând misterioasele orbite ale acestor obiecte spaţiale.
Cercetătorul care a postulat existenţa acestei planete nevăzute este Rodney Gomes, un astronom de seamă din cadrul Observatorului Naţional al Braziliei, din Rio de Janeiro. Recent, Gomes a prezentat în cadrul unei întruniri a Societăţii Astronomice Americane o serie de simulări computerizate care sugerează existenţa acestei planete nevăzute.
Astronomii care au participat la prezentarea lui Gomes afirmă că argumentele acestuia sunt convingătoare, însă afirmă sunt necesare mai multe dovezi înainte ca planeta ipotetică să fie confirmată ca fiind reală.
De mai mulţi ani, astronomii au observat că o serie de corpuri spaţiale îngheţate ce se găsesc dincolo de orbita lui Neptun, incluzând planeta-pitic Sedna, deviază de la orbitele pe care ar trebui să le aibă în jurul Soarelui atunci când sunt luate în calcul toate obiectele cunoscute din Sistemul Solar. Sedna, de exemplu, are o orbită extrem de alungită în jurul Soarelui, formând un oval foarte lung. „Orbita lui Sedna este cu adevărat ciudată”, a declarat Mike Brown, astronom la Caltech şi totodată liderul echipei care a descoperit-o pe Sedna în 2003.
Atunci când Gomes a calculat orbitele acestor obiecte, adăugând atracţia gravitaţională a unei planete masive aflate la marginea sistemului solar, orbita lui Sedna şi cele ale celorlalte obiecte ciudate se potriveau cu cele observate în realitate. Planeta nevăzută s-ar situa prea departe pentru a influenţa în mod perceptibil orbita Pământului şi a celorlalte planete apropiate de Soare, dar ar fi suficient de aproape de acele obiecte pentru a le influenţa.
Mai multe tipuri de planete ar putea provoca anomaliile explicate de calculele lui Gomes. Spre exemplu, o planetă de dimensiunile lui Neptun (aproximativ de 4 ori mai mare decât Terra) ce orbitează la 225 de miliarde de kilometri de Soare ar putea influenţa obiectele bizare în modul observat de astronomi.
În ceea ce priveşte originea planetei misterioase, Gomes afirmă că aceasta ar fi putut „lua naştere” într-un sistem solar îndepărtat, fiind apoi „capturată” de gravitaţia Soarelui nostru.
Colegii lui Gomes sunt convinşi de acurateţea calculelor sale. „Gomes este foarte bun. E greu de crezut că a greşit în calculele sale”, a comentat Hal Levison, cercetător în cadrul Southwest Research Institute din Boulder, Colorado.
Nu ar fi prima dată când o planetă este descoperită ca urmare a efectelor pe care atracţia sa gravitaţională o are asupra altor corpuri cereşti. Existenţa lui Neptun a fost postulată la începutul secolului al 19-lea, cu mult înainte să fie observată cu ajutorul unui telescop în 1846, deoarece afecta orbita lui Uranus.
Acum, cercetătorii lucrează din greu să confirme existenţa planetei misterioase sau să găsească o altă explicaţie pentru orbitele bizare ale corpurilor cereşti îndepărtate. „Singura metodă prin care putem demonstra existenţa acestei planete este prin a o vedea”, a concluzionat Mike Brown.
Sursa:Descopera.ro
Trimite pe ym Trimite prin email Reteaua Skynet din Terminator ar putea deveni realitate
Si daca ati vazut si daca nu ati vazut vreodata unul din filmele Terminator, sigur v-a ramas in memorie reteaua inteligenta care purta numele de Skynet. Era vorba de un computer cu propria retea neuronal – se putea apara, era capabil sa acumeleze incredibil de rapid cunostinte noi si, mai important decat orice, avea controlul atat asupra intregului armament al SUA, cat si asupra fabricilor de armament automatizate.
Desi scenariul filmului este extrem de sumbru, exista cateva avantaje aferente implementarii unei astfel de retele inteligente.
Din acest motiv, un grup de cercetatori de la Universitatea din Kansas a primit o bursa de 1 milion de dolari pentru a studia si in final pentru a crea o retea care are talentul de a-si schimba forma si structura la nivel logic intr-un mod dinamic. Cu toate ca o astfel de structura dinamica pentru retea ar avea avantaje majore pe partea de securitate, respectivele elemente de inteligenta artificiala ar trebui implementate fara sa complice interactiunea cu un utilizator autorizat. Mai precis, acesta din urma nu ar trebui sa simta nici un fel de diferenta fata de o retea clasica.
Cei doi cercetatori in domeniul securitatii cibernetice implicati in proiect poarta numele de Xinming “Simon” Ou si Scott DeLoach, iar finantarea a venit de la Centrul de Cercetare Stiintifica al Fortelor Aeriene din SUA. Incercand sa explice scopul intregului proiect, ei au spus ca atacturile cibernetice ar putea fi prevenite daca “o retea in mod automat si periodic isi schimba configuratia pe mai multe fronturi – schimba adresele aplicatiilor software care ruleaza in retea, inchide si reinitializeaza aplicatii, schimba locatia informatiilor critice pentru sistem”. Definita ca o aparare prin miscarea tintei, implementata perfect, ar trebui sa para in fata atacatorului ca se schimba haotic in timp ce unui utilizator autorizat ar trebui sa i se para ca functioneaza normal.
O revelatie in domeniul securitatii online, ideea tintei miscatoare ar trebui sa reduca la zero in mod regulat orice drepturi ar dobandi un hacker prin atacuri succesive. Reteaua inteligenta ar fi perfecta pentru organizatii mari precum universitati, departamente guvernamentale, corporatii sau firme care sunt supuse in mod uzual atacurilor cibernetice.
Oricum, deocamadata se afla inca intr-un stadiu incipient. Ramane sa vedem in ce stadiu se va afla peste 5 ani, cand le expira bursa celor doi cercetatori si trebuie sa prezinte rezultatele efortului.
Sursa: Playtech.ro
Cum foloseşti cea mai tare funcţie din Adobe Photoshop CS6
Adobe Photoshop CS6 vine cu noi unelte pentru editarea fotografiilor, ce deschid calea pentru modificări de amploare în imaginile pe care le retuşăm.
Content-Aware Move Tool este o unealtă ce asistă mutarea obiectelor din imagine, selectate în prealabil de utilizator, peticind apoi golul rămas cu o imagine derivată din textura şi aspectul obiectelor din vecinătate. Chiar şi aplicate de către utilizatori neexperimentaţi, modificările aduse pot fi foarte convingătoare, graţie folosirii unor algoritmi avansaţi pentru analiza şi procesarea imaginilor.
Pentru a retuşa o imagine folosind Content-Aware Move, trebuie mai întâi să o selectăm din lista de unelte, dând click dreapta pe unealta Spot Healing Brush Tool, urmată de selectarea opţiunii Content-Aware Move.
Trecem apoi la selectarea obiectului pe care dorim să îl mutăm într-o altă porţiune din imagine, urmând îndeaproape conturul acestuia folosind cursorul mouse-ului. Rezultatele cele mai bune sunt obţinute dacă urmăm conturul exterior al obiectului, fără a-l atinge.
După ce a fost selectat, obiectul poate fi mutat oriunde în imagine, trăgând-ul cu ajutorul cursorului. Aplicaţia va trece apoi la analizarea imaginii pentru contopirea naturală a obiectului cu fundalul noii locaţii şi umplerea golului lăsat cu o textură ce imită aspectul obiectelor din vecinătate.
Analizarea imaginii la mutarea unui obiect, poate dura câteva momente
În funcţie de particularităţile imaginii de fundal, este posibil ca alipirea obiectului mutat în noua locaţie să nu fie realizată corespunzător, acesta fiind prea mult dizolvat în imaginea de fundal. Putem corecta acest aspect, ajustând dinainte parametrul Adaptation. Ajustată implicit la valoarea Medium, această setare ne permite să alegem între o contopire cât mai naturală a imaginii în fundal (Loose, sau Very Loose), sau păstrarea intactă a obiectului original, cu riscul unei îmbinări mai puţin perfecte cu fundalul fotografiei.
Dacă totul a decurs conform planului, imaginea modificată va avea un aspect natural, ce nu dă de gol intervenţiile aduse.
În cazul de faţă, algoritmul de analiză folosit pentru umplerea golului rămas în imagine a dus la duplicarea uneia dintre clădirile aflate în plan îndepărtat. De asemenea, selectarea imprecisă a obiectului original a lăsat unele urme în fundal. Ambele probleme pot fi corectate uşor, cu ajutorul Spot Healing Brush Tool, aplicată peste zonele cu probleme.
Sursa: Go4it.ro
De ce visează oamenii? Care sunt răspunsurile ştiinţei
Oamenii petrec o treime din viaţă dormind şi, de multe ori fără a-şi da seama, visând. Imaginile nocturne care acompaniază această perioadă de odihnă au fascinat omenirea, de-a lungul mileniilor fiindu-le atribuite chiar conotaţii religioase. În Biblia creştină, visele erau o metodă prin care Dumnezeu intra în legătură cu supuşii săi, iar cartea de căpătâi a musulmanilor, Coranul, i-a fost transmisă profetului Mahomed prin vis de către îngerul Gabriel. În Grecia antică, persoanele bolnave dormeau în templele închinate lui Asclepios, zeul medicinei, sperând să aibă parte de vise care să le vindece problemele.
Visele au stat la baza a numeroase cărţi, filme şi alte lucrări artistice. Ştiinţa a fost la rândul său îmbogăţită în urma unor idei cu origini onirice, un vis fiind inspiraţia ce a dus la aparţia celebrului tabel al lui Mendeleev şi la descoperirea structurii moleculei de benzen de către chimistul german Friedrich Kekule. Celebrul proiectant sovietic Oleg Antonov spunea că un vis l-a inspirat să conceapă o aeronavă. Mai mult, doi celebri oameni de ştiinţă, Niels Bohr şi Otto Loewi, au obţinut Premiul Nobel datorită unei idei apărute în vis.
Somnul REM, izvorul viselor
Somnul fiecăruia dintre noi urmează un ciclu regulat în fiecare noapte, fiind compus din cele două tipuri de somn: REM (rapid eye movement) şi NREM (non-rapid eye movement, care este împărţit în 4 stadii). Bebeluşii împart în mod egal timpul de somn între somnul de tip REM şi cel NREM, însă adulţii petrec doar 20% din somn în faza REM, care la bătrâneţe ocupă doar 15% din perioada totală de odihnă.
Fiecare ciclu de somn durează aproximativ 90 de minute şi începe cu primele 4 etape ale somnului NREM. Primele două etape ale somnului NREM reprezintă un somn uşor, în care muşchii corpului se relaxează şi ritmul inimii încetineşte. Etapele 3 şi 4 ale somnului NREM reprezintă somnul adânc, în timpul căruia undele cerebrale încetinesc. Ciclul continuă în sens invers, dinspre etapa 4 a somnului NREM până la etapa 1, care este apoi urmată de somnul REM. Apoi, ciclul se reia.
Vasta majoritate a viselor au loc în timpul somnului REM, atunci când ochii se mişcă cu viteză.
Urmărind activitatea cerebrală pe electroencefalograme, oamenii de ştiinţă au observat că în timpul somnului REM creierul prezintă o activitate similară cu cea din starea de trezie, însă muşchii sunt inactivi, împiedicând astfel punerea în practică a viselor.
Din punct de vedere al evoluţiei, somnul REM este o apariţie recentă, oamenii de ştiinţă detectându-l şi în rândul altor mamifere cu sânge cald şi chiar la păsări.
La oameni, somnul REM apare foarte devreme, în cel de-al treilea trimestru al evoluţiei prenatale, cu mult înainte ca fătul să aibă experienţe care să ducă la apariţia imaginilor în vise. Faptul că fătul are vise REM arată că acesta „vede” ceva cu mult înainte să poată deschide ochii. Creierul, aflat în stare de dezvoltare, foloseşte modele biologice înnăscute ale spaţiului şi timpului pentru a da conţinut „viselor”.
Dacă în secolul trecut teoriile enunţate de Freud şi Jung atribuiau viselor diferite înţelesuri, astăzi oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că ele au strict o funcţie fiziologică, fără a simboliza ceva anume.
Visele ajută la învăţat şi la consolidarea memoriei
Oamenii de ştiinţă au considerat multă vreme că somnul şi visele au explicaţii diferite. În ultimii ani, însă, cercetătorii au ajuns la concluzia că această perspectivă este greşită. Una dintre cele mai importante funcţii ale somnului, consolidarea amintirilor, se realizează prin visare.
Este binecunoscut faptul că somnul îmbunătăţeşte memoria de toate tipurile. Pe lângă acest lucru, creierul foloseşte perioada de somn pentru a reprocesa amintirile proaspete, aşezându-le într-un context mental nou, transformându-le în amintiri permanente şi totodată extrăgând un înţeles mai profund al acestora. Visele, cred oamenii de ştiinţă, reprezintă un simptom al faptului că acest proces se află în desfăşurare.
În unul dintre experimente, participanţilor la studiu li s-a cerut să ţină minte un cuvânt inventat, „cathedruke”, ce se aseamănă cu un cuvânt real din limba engleză, „cathedral”. Apoi, în cea de-a doua etapă a studiului, cercetătorii au cerut participanţilor să recunoască cuvântul „cathedral”, în cadrul unor teste. Rezultatele au fost interesante: cei care au efectuat primul test seara iar al doilea în dimineaţa următoare recunoşteau mult mai greu cuvântul „cathedral” decât cei care au efectuat primul test dimineaţa şi cel de-al doilea în seara aceleiaşi zile. Cercetătorii cred că motivul este faptul că cei din primul grup au dormit (şi, cel mai probabil, au visat), transferând cuvântul „cathedruke” din memoria pe termen scurt (aflată în hipocamp) în memoria lexicală, situată în cortex, o regiune mai avansată a creierului. Trecând în memoria lexicală, cuvântul inventat „cathedruke” afecta capacitatea de recunoaştere a cuvântului real „cathedral”. Acest studiu a arătat că pentru ca un cuvânt nou învăţat să ajungă în memoria de lungă durată, unde se află vocabularul obişnuit al unei persoane, este nevoie de somn.
Un alt experiment a demonstrat modul în care somnul permite creierului să proceseze informaţiile. Participanţii la studiu au fost rugaţi să memoreze o serie de cuvinte, printre care se numărau „asistentă”, „bolnav”, „pacient” şi altele. Voluntarii au fost întrebaţi câteva ore mai târziu dacă anumite cuvinte se aflau în seria iniţială. Majoritatea variantelor greşite au fost respinse de către voluntari, cu excepţia cuvântului „doctor”, care nu se afla în lista iniţială, deşi aparţine aceleiaşi teme. Cercetătorii au observat că participanţii care dormiseră între cele două probe au făcut această greşeală mult mai des, ceea ce sugerează că în timpul somnului creierul acestora a extras tema generală a seriei de cuvinte prezentate iniţial, ceea ce a dus la greşeala din cea de-a doua probă.
Un alt studiu, efectuat la Harvard Medical School, a arătat rolul esenţial al viselor în consolidarea amintirilor. Persoanelor care au participat la cercetare li s-a cerut să joace un joc video în cadrul căruia erau nevoite să se orienteze într-un labirint virtual tridimensional. Apoi, în următoarele 90 de minute, câţiva dintre participanţi s-au culcat, iar ceilalţi au rămas treji. Toţi au fost întrebaţi în repetate rânduri la ce se gândesc (dacă erau treji) sau ce visează (dacă dormeau). Cercetătorii au descoperit că persoanele care visau despre jocul pe care-l jucaseră au devenit de 10 ori mai eficiente în traversarea labirintului în cadrul probei următoare, pe când în cazul celor ce doar se gândeau la joc în stare de trezie nu s-a înregistrat nicio îmbunătăţire a performanţei.
Unul din autorii studiului, dr. Robert Stickgold, susţine că visele ar putea reprezenta un simptom al efortului depus de creier pe mai multe planuri pentru a rezolva o problemă. „Visele pot reflecta încercările creierului de a descoperi legături între amintiri, pentru a le face mai utile în viitor”, susţine Stickgold.
Coautoarea studiului, dr. Erin Wamsley, trage concluzia că, inconştient, creierul lucrează la aspectele pe care le consideră cele mai importante. „În fiecare zi acumulăm cantităţi imense de informaţii şi de experienţe noi. Se pare că visele noastre stimulează creierul să-şi pună întrebarea «cum pot folosi aceste informaţii pentru a îmbunătăţi viaţa?»”, a declarat Wamsley.
Oamenii de ştiinţă au declarat că rezultatele studiului ar putea fi utile celor ce învaţă, dat fiind că este mai eficient pentru studenţi să parcurgă materia seara, înainte de somn.
Visele ne stimulează creativitatea
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că, pe lângă consolidarea amintirilor, somnul REM joacă un rol esenţial şi în dezvoltarea creativităţii umane.
Într-un studiu efectuat de Jan Born, specialist în neuroştiinţe la Universitatea din Lübeck, participanţilor li s-a cerut să transforme un şir lung de numere într-un nou set de numere, în cadrul unui proces complex ce necesita folosirea mai multor algoritmi. Profesorul concepuse sarcina astfel încât rezultatul final putea fi obţinut mult mai uşor, printr-o „scurtătură” ce putea fi descoperită dacă participanţii identificau legăturile subtile dintre seturile de numere.
Chiar şi în cazul în care voluntarii erau lăsaţi să lucreze câteva ore la problemă, doar 25% la sută dintre aceştia identificau scurtătura. În schimb, atunci când experimentul a fost repetat după ce participanţii dormeau, 59% dintre ei au reuşit să descopere scurtătura. Cercetătorul crede că somnul adânc şi visele reprezintă un pas esenţial spre înţelegere, ce ne permite să reprezentăm mental idei vechi sub forme noi.
O altă cercetare ce arată influenţa viselor asupra creativităţii a fost realizată de Sara Mednick, specialistă în neuroştiinţe la Universitatea din California, San Diego. În cadrul studiului, participanţii aveau de rezolvat un test lingvistic, fiindu-le prezentate 3 cuvinte, sarcina lor fiind de a identifica cuvântul care se potriveşte cu cele 3 (spre exemplu, „transparent”, „spart”, „ochi”, răspunsul corect fiind „sticlă”).
Voluntarilor li s-a cerut să se culce pentru o scurtă perioadă de timp. Cercetătoarea a descoperit că persoanele care intrau în somnul REM, asociat viselor, rezolvau corect cu 40% mai multe întrebări decât înainte să doarmă. În schimb, cei care se odihneau fără să adoarmă şi cei care dormeau fără să intre în faza de somn REM nu au prezentat nicio îmbunătăţire. Mednick susţine că îmbunătăţirea capacităţii creative a subiecţilor se datorează faptului că somnul REM „pregăteşte reţelele asociative” care ne permit să înglobăm informaţii noi, perfecţionând astfel abilitatea de a rezolva probleme.
Visele ne protejează de amintirile dureroase
Pe lângă ajutorul inestimabil pe care visele ni-l aduc în procesul de învăţare, ele oferă un alt avantaj important: ne ajută să trecem peste momentele dureroase din trecut.
Cercetătorii de la Universitatea Berkeley au descoperit că somnul REM, asociat viselor, duce la oprirea mecanismelor din creier responsabile de stres. „Faza de visare a somnului, prin compoziţia sa neurochimică unică, ne oferă o formă de terapie peste noapte, având un efect liniştitor care elimină aspectele extreme ale experienţelor emoţionale din ziua abia încheiată”, a explicat Matthew Walker, profesor de psihologie şi neuroştiinţe la Universitatea Berkeley.
„În timpul somnului REM, amintirile sunt reactivate, puse în perspectivă şi integrate, dar totul are loc într-o stare în care neurochimicalele responsabile cu stresul sunt dezactivate”, a adăugat Els van der Helm, doctorand în psihologie la UC Berkeley.
„Ştim că în timpul somnului REM are loc o scădere semnificativă a nivelului de norepinefrină, o substanţă chimică din creier asociată stresului. Reprocesarea experienţelor emoţionale din trecut în acest mediu sigur, lipsit de stres, face ca atunci când ne trezim a doua zi să trăim aceste experienţe emoţionale la o intensitate mai scăzută, ceea ce ne dă mai multă putere şi ne permite să ne simţim mai bine”, a explicat dr. Walker.
Coşmarurile, esenţiale pentru supravieţuire
Chiar şi experienţele neplăcute pe care le trăim în vise ne aduc beneficii, consideră oamenii de ştiinţă. Deoarece visarea este programată biologic în creierul uman, cercetătorii sunt siguri că şi strămoşii oamenilor aveau parte de aceste imagini nocturne. Mai mult decât atât, unii oameni de ştiinţă susţin că visele, mai ales cele neplăcute, au jucat un rol important în supravieţuirea lor.
Antii Revonsuo, un specialist în ştiinţe cognitive de la Universitatea din Turku, Finlanda, consideră că strămoşii noştri au rezistat în mediul extrem de periculos în care trăiau mulţumită coşmarurilor, care le permiteau să se „antreneze” pentru a le confrunta.
„Coşmarurile conţin evenimente ameninţătoare, forţându-ne să confruntăm aceste experienţe simulate, astfel că atunci când întâlnim în viaţa reală situaţii ameninţătoare să fim mai pregătiţi să supravieţuim”, explică Revonsuo. „Visele neplăcute şi coşmarurile sunt bune pentru că ne forţează să fim pregătiţi pentru evenimente similare ce au loc în viaţa reală. Fără coşmaruri, este posibil ca oamenii să nu fi existat astăzi pe Terra”, afirmă cercetătorul.
Ce putem face pentru a nu uita visele atunci când ne trezim?
Stilul modern de viaţă face ca mulţi dintre noi să nu ţină mintele visele de peste noapte. Doctorul Robert Stickgold, specialist în psihiatrie în cadrul Harvard Medical School, afirmă că unul dintre motive este faptul că majoritatea ne trezim dimineaţa cu ajutorul unei alarme de ceas. „Studiile arată că orice fel de stimul senzorial recepţionat atunci când ne trezim tinde să şteargă amintirile despre vise. Zgomotul făcut de alarmă şi mişcarea pe care o facem pentru a o opri reprezintă stimuli senzoriali semnificativi şi de aceea uităm visele”, spune Stickgold.
Specialistul nu recomandă consumul băuturilor alcoolice înainte de somn. Alcoolul suprimă somnul REM, aşa că prima parte a odihnei va fi fără această fază. După ce corpul asimilează alcoolul, la jumătatea nopţii, sunt şanse mari să vă treziţi şi să vă fie greu să adormiţi la loc. Apoi, când reuşiţi în cele din urmă să adormiţi, creierul va încerca să recupereze somnul REM de care nu a avut parte, ceea ce poate duce la vise neplăcute.
Stickgold spune că cea mai bună metodă pentru a ne aminti visele este să bem câteva pahare mari cu apă înainte de a ne culca. „În timpul nopţii vă veţi trezi în mod repetat, iar cel mai probabil acest lucru se va petrece la finalul fazelor de somn REM, atunci când e mai probabil să aibă loc vise intense. De altfel, în experimentele noastre am descoperit că toate persoanele care spuneau că nu visează îşi aminteau vise atunci când erau trezite din somnul REM”, explică Stickgold.
Experimentele efectuate în laborator au arătat că peste 95% dintre persoanele trezite atunci când se aflau în faza de somn REM puteau povesti visul pe care îl trăiau. Deoarece sistemele chimice responsabile cu memoria recentă sunt dezactivate în timpul somnului REM, este puţin probabil să ţinem minte visele dacă nu intervenim (prin trezire) pentru a reactiva aceste substanţe în creier.
Indiferent că ţinem minte sau nu visele de peste noapte, studiile efectuate în ultimii ani arată importanţa imaginilor pe care le percepem în timpul nopţii. Chiar dacă percepţiile onirice nu sunt nici mesaje divine, aşa cum credeau populaţiile antice, şi nici o poartă spre subconştient, cum susţinea Freud, visele constituie un aspect esenţial pentru buna funcţionare a creierului. Fie că avem parte de vise plăcute sau de coşmaruri terifiante, trebuie să apreciem aventurile nocturne prin care ne poartă creierul nostru şi să fim conştienţi de faptul că ne datorăm existenţa acestui veritabil antrenament pentru viaţă.
Sursa: Descopera.ro
Beyond Magic 